Mega-percheziții în aceasta dimineata! Rețea uriașă de acte false descoperită: 206 descinderi și mii de identități fabricate
Marți, 1 iulie 2025, autoritățile române au declanșat una dintre cele mai ample operațiuni din ultimii ani, vizând destructurarea unei rețele specializate în falsificarea actelor de identitate românești. Poliția de Frontieră Română, sub coordonarea procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a desfășurat 206 percheziții domiciliare pe raza mai multor județe, inclusiv la instituții publice și locuințele unor funcționari suspectați de corupție și fals informatic.
În centrul anchetei se află un serviciu de evidență a populației și o primărie din județul Botoșani, unde funcționari ar fi emis, contra mită, documente de identitate complet false pentru cetățeni străini. Vorbim despre persoane născute în Federația Rusă, Ucraina și Republica Moldova, care ar fi obținut în mod ilegal cetățenie română și cărți de identitate pe baza unor certificate falsificate.
Anchetatorii estimează că, în perioada 2023–2024, aproximativ 7.000 de persoane și-ar fi stabilit fictiv domiciliul în România, pe baza unor declarații de luare în spațiu complet inventate – unele date chiar fără știrea sau acordul proprietarilor.
Potrivit comunicatului Poliției de Frontieră Române, beneficiarii actelor false prezentau certificate care atestau în mod fraudulos obținerea cetățeniei. În unele cazuri, numele, data nașterii și locul nașterii erau schimbate complet, creându-se astfel o identitate românească paralelă.
Mai mult, înregistrarea acestor date false în Registrul Național de Evidență a Persoanelor le-a permis unora dintre acești cetățeni străini să beneficieze ulterior de drepturi și servicii publice, inclusiv rezidență și drept de muncă în România sau alte state europene.
Perchezițiile au fost efectuate cu sprijinul Serviciului Tehnic din cadrul PÎCCJ și al Jandarmeriei Mobile Bacău, vizând funcționari publici, persoane fizice și instituții implicate în această vastă schemă infracțională.
Dosarul vizează infracțiuni precum luare și dare de mită, fals informatic, fals material în înscrisuri oficiale si uz de fals.
