Finanțarea orașelor verzi și strategia PPP, în prim-plan în a doua zi a Summitului TILIA de la Iași

• A doua zi a summitului organizat de Fundația IULIUS, în parteneriat cu BERD, a fost dedicată soluțiilor concrete pentru dezvoltarea orașelor din România și mecanismelor prin care viziunea urbană poate fi transformată în realitate
• România este pregătită pentru parteneriate de tip public-privat (PPP), dar lipsește o structură a colaborării care să distribuie responsabilitățile și riscurile – reprezentant IFC România
• Proiectele de regenerare urbană trebuie să fie integrate total în infrastructura gândită de administrație, pentru relevanță pe termen lung – reprezentant IULIUS

Iaşi, 24 aprilie 2026: Palatul Culturii din Iași a găzduit, pe 23 și 24 aprilie 2026, prima ediție a TILIA – Today’s Ideas and Leadership in Action – Summitul Orașelor din România, un eveniment de anvergură organizat de Fundația IULIUS, în parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care a reunit sute de participanți – primari, arhitecți, urbaniști, reprezentanți ai instituțiilor financiare internaționale, ai mediului de business, academic și ai societății civile.

După prima zi dedicată viziunii, designului urban și bunăstării în orașe, cea de-a doua zi a summitului a pus accent pe soluții. Instrumentele, parteneriatele și modelele concrete care pot accelera transformarea urbană în România au ocupat prim-planul discuțiilor.

În debutul celei de-a doua zile, discuțiile au fost deschise de intervenții dedicate relației dintre administrație, finanțare și infrastructură urbană, urmate de o masă rotundă despre orașe verzi și programe de finanțare a dezvoltării urbane, la care au participat reprezentanți ai mai multor administrații locale din România. Tot în prima parte a zilei, summitul a abordat și tema Orașelor 4.0, cu accent pe noile modele de dezvoltare urbană și pe nevoia unor orașe mai conectate, mai eficiente și mai reziliente.

Mihai Jurca, Șeful Cancelariei Primului Ministru, a declarat:

• Astăzi, la summitul TILIA, o bancă, un investitor și instituții publice discută despre ceea ce avem de făcut în viitor.
• Există multe parteneriate public-private care funcționează, chiar dacă nu întotdeauna în mod ideal. Vin din mediul local, unde am implementat astfel de parteneriate, iar noi, ca autorități, trebuie să asigurăm eficiența serviciului public – autorizații, permise.
• Guvernul trebuie să reglementeze mai clar parteneriatele public-private, astfel încât lucrurile să se miște mai repede și mai predictibil.
• Cel mai bun exemplu este Iașul, care arată că lucrurile se dezvoltă atunci când mediul privat este sprijinit de administrație.
• Bugetul este deja supracontractat, iar alocările pentru infrastructură sunt angajate până în 2040. În acest context, alternativa reală pentru dezvoltarea infrastructurii o reprezintă parteneriatele public-private. Există disponibilitatea băncilor și a investitorilor privați de a finanța, însă problema reală ține de predictibilitate și de modul în care sunt structurate aceste parteneriate. Este necesar să prioritizăm utilizarea fondurilor publice și europene, iar restul investițiilor să fie direcționate către zona PPP. Proiectele care nu pot genera rentabilitate imediată trebuie susținute din finanțare publică.
• În ultimul pachet de relansare economică există o alocare de 25 de milioane de euro pentru sprijinirea autorităților locale în dezvoltarea de parteneriate public-private – studii, proiecții, teste de stres și documentații.
• România nu se dezvoltă de la București, ci prin oamenii și companiile din teritoriu – sat cu sat, comună cu comună, oraș cu oraș.

Mariana Ioniță, Secretar General în cadrul Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, a punctat progresele României în ceea ce privește marile proiecte de infrastructură din țară.

• Nu mai avem scuze pentru faptul că nu dezvoltăm România și infrastructura românească. Trebuie să cultivăm mai multă încredere și să eliminăm birocrația inutilă. Mediul privat își dorește eficiență, predictibilitate și echitate în împărțirea riscurilor.
• Autostrăzile A7 și A8 vor crea spațiu pentru dezvoltarea regiunii Moldova. Iașul nu este doar o capitală spirituală și culturală a Moldovei, ci și una economică.
• Bugetul României este deja contractat până în 2040 și avem responsabilitatea de a finaliza proiectele asumate.

În cadrul panelului „Orașe verzi”, primari și reprezentanți ai administrațiilor locale – Lucian Viziteu, Primarul municipiului Bacău; Lucian Pătrașcu, Viceprimar Brașov; Ciprian Ciucu, Primarul General al municipiului București; Constantin Toma, Primarul municipiului Buzău; Vergil Chițac, Primarul municipiului Constanța; Mihai Chirica, Primarul municipiului Iași; Dragoș Chitic, Administrator public, Primăria Piatra Neamț; Dan Cușnir, Viceprimar Suceava; Bogdan Buhăianu, Viceprimar Botoșani – au conturat o realitate comună a dezvoltării urbane din România: orașele evoluează mai degrabă în funcție de oportunități și constrângeri decât după o planificare amănunțită.

Edilii au spus că proiectele locale nu pot fi întotdeauna prioritizate, chiar dacă primăria are o viziune clară, pentru că nu există o aliniere reală între nevoile orașelor, sursele de finanțare și capacitatea de implementare.

O altă idee comună desprinsă din declarațile autorităților locale prezente a fost că fondurile europene sunt motorul real al transformării orașelor din România.

Într-un panel dedicat soluțiilor de finanțare a parteneriatelor de tip public-privat (PPP), Marius Perșenea, Chief Operating Officer IULIUS a declarat: „Timp de aproape 30 de ani am construit orașe în mod separat: administrație și investitori. Grupul IULIUS a intrat în PPP în Iași și Cluj. Astăzi suntem convinși că proiectele de regenerare urbană trebuie să fie integrate total în infrastructura gândită de administrație, pentru relevanță pe termen lung.”

Mihai Jurca, Cancelaria Prim-Ministrului:

• Chiar și în contextul legislativ actual, lucrurile se pot întâmpla, desigur, cu un efort. Ceea ce a făcut IULIUS în Iași și nu numai reprezintă exemple clare că se poate întâmpla asta. Mă uit în spate și pot spune că, în diferite forme, PPP-urile funcționează, însă trebuie să înțelegem câteva lucruri de principiu: PPP înseamnă partajarea unor riscuri și pierderi.
• Asumarea unui termen clar pentru procesul de autorizare și punerea la dispoziție a datelor către privat sunt unele dintre primele lucruri pe care ar trebui să le facem atunci când am identificat oportunitatea unui PPP.

Maria Tzanidaki, Principal Manager, PPP Advisory Unit BERD:

• PPP are nevoie de o abordare structurală și de o procedură standardizată, dar și de parteneri foarte pricepuți.
• În 20 de ani în acest domeniu, am văzut municipalități care și-au îmbunătățit partea administrativă, au separat achizițiile și au îmbunătățit instrumentele. Sfatul meu ar fi să avem ceva structurat la nivel central, cu impact la nivel local.
• Pregătim o linie de 15 proiecte, în valoare de 3 miliarde de euro, și am văzut proiecte mari de regenerare urbană. Unul este parcul guvernamental din Grecia, unde 9 instituții se relochează într-un singur proiect.
• Avem 3 proiecte PPP pentru cazarea studenților în Europa.
• Vrem să vedem un comitet interministerial care se dedică PPP-ului; aceasta ar fi o soluție.
• O altă soluție ar fi masterplanuri realizate astfel încât PPP-urile să găsească un context local matur.

Marcelo Catellanos, Senior Country Manager for Southeastern Europe International Finance Corporation:

• Pentru a discuta PPP-urile, vă dau o cifră: 70 de proiecte de consiliere pe care le avem peste tot în lume. Mesajul-cheie este că acestea funcționează în multe părți ale lumii. Este important să identificăm țările unde funcționează constant și se mențin pe termen lung. Exemple sunt Marea Britanie, Franța și Olanda. În Marea Britanie au folosit acest model în transport, educație, sănătate și infrastructură. În Franța, în sistemul feroviar, energetic și în servicii. În Olanda avem colaborare pentru aeroport. Când vorbim de aceste țări, vorbim de o viziune politică și de o capacitate de colaborare, o cultură a colaborării, o structurare adecvată și, în final, finanțatori care înțeleg contextul.
• România este pregătită pentru PPP și credem că există prevederi legale care pot fi perfecționate, însă cadrul actual este suficient de bun pentru a permite PPP-uri. Ceea ce lipsește este o structură a colaborării care să distribuie responsabilitățile și riscurile.
• Un PPP este considerat ca având un risc mai mare, pentru că se bazează doar pe succesul proiectului propus de privat.
• Proiectele de regenerare sunt complexe tehnic, cu beneficii care trebuie de la început clarificate. Capitalul privat poate fi activat prin PPP, fără stres și presiune pe bugetul public.

Sebastian Costea, Manager IULIUS

• Lista dorințelor unui investitor privat începe cu predictibilitatea. Proiectele de regenerare sunt într-o logică de profit privat. În practică, PPP nu a fost protejat de riscul unei estimări prea optimiste. Partenerul privat nu are niciodată venituri din a doua zi a parteneriatului. Este nevoie de o perioadă de grație, un mecanism de plăți diferențiate, poate de la momentul generării de venituri.
• Orice partener public are nevoie de calitate, de garanții, de plată corectă și de compensație.
• Este nevoie de un mecanism pentru proiectele mixed-use, aflate la intersecția dintre concesiune și servicii publice. Sunt jurisdicții europene care recunosc aceste modele și reușesc să aducă resursele publice și private într-o singură formă de finanțare. Este nevoie și de o flexibilizare a dreptului administrativ care să permită consolidarea terenurilor.
• Este o presiune pe partenerul public de a avea toate soluțiile. În practică, multe idei pot veni din zona privată, însă nu avem un mecanism legislativ care să permită inițiativa privată a unui PPP.

Despre TILIA – Today’s Ideas and Leadership In Action

TILIA – Today’s Ideas and Leadership In Action, Summitul Orașelor din România – este o inițiativă dezvoltată de grupul IULIUS, prin Fundația IULIUS, dedicată soluțiilor concrete pentru dezvoltarea orașelor din România.

TILIA este concepută ca un demers anual, care reunește administrații publice, investitori, instituții financiare, arhitecți, mediul academic și societatea civilă într-un cadru de dialog și colaborare orientat către implementare.

TILIA își propune să devină un reper pentru colaborarea între actorii implicați în dezvoltarea urbană din România.

www.tilia-summit.ro

Despre Fundația IULIUS

Fundația IULIUS este inițiativa prin care Grupul IULIUS susține dezvoltarea sustenabilă a comunităților, prin proiecte dedicate educației, protecției mediului și creșterii calității vieții urbane, contribuind la orașe mai bine conectate la nevoile oamenilor.