După cum se ştie, alegerile de pe 6 decembrie au trimis în Parlament, că să reprezinte Iaşul, două fiinţe blonde, de sex feminin după aparenţe. Cosette cea mult prea părăsită şi cumatra Şoşoacă. Un contrast fizic evident. Prima începe să zboare la propriu cu prilejul oricărei pale de vânt mai zdravene şi de asta trebuie să umble atentă. Pe a doua nu ştim câţi ar cuteza s-o ţină în poale, aşezaţi pe scaun. Chiar şi cu un bidon de viagra alături. Dacă o scapi, cumva, seismul devastator e sigur în urma impactului proaspăt deputatei cu solul patriei iubite.
Privite din faţă, spate, lateral, cele două blonde aduc, din punct de vedere geometric, cu Stan şi Bran. Contrastul dintre uscăţime şi excedent de osânză. La fel de contrastante sunt şi ideologiile pe care le clamează, ideologii pe care le-au îmbrăţişat graţie experienţelor de viaţă.
Cosette se dă self-made woman, adică femeie independentă, carieră şi bani făcuţi în SUA, libertină, libertariană, un pic cam prea des părăsită de amanţi nepalezi, filipinezi şi mulţi alţi masculi exotici. S-a întors în ţară ca să ne înveţe corectitudinea politică, să ne scoată din misticismele, ritualurile, superstiţiile şi prejudecăţile medievale. Să ne arate calea viitorului luminos, progresist şi globalist, fluturând drapelul „politically correct”.
Cealaltă pare exact opusul. Dolofană, încălţată cu şlapi de căpătat, are două nume de familie, Iovanovici-Șoșoacă. Ca să fie clar că e căsătorită şi ţine mult la tradiţie, îşi păstrează numele de fată. Nu merge la sală, la saloanele de beautiness, nu face jogging – lucruri care se văd şi de pe Marte. E familistă convinsă, ortodoxă in cuget şi simţiri, mai crâncenă chiar decât patriarhul. Nu vrea stat laic, popa e mai important ca felcerul, pupatul de icoane şi moaşte vindecă, pastilele sunt otravă, multinaţionalele ne exploatează şi tot meniul de rigoare. Plus că joacă foarte bine rol de Garcea. Ştie pe de rost două articole de lege, care le sunt numerele din cod şi pe alea le bagă mereu la înaintare drept argumente. Că-i specialistă în drept.
Premize de incompatibilitate certă între cele două. Numai că, vorba aceea, opusurile (e corect şi opusele, dar nu vrem să dăm vreo tentă sexuală textului) se atrag.
Fosta ţiitoare de şerpaş himalayan şi actuala purtătoare de şlapi îşi coordonează acţiunile la milimetru. Sar simultan la jugulara aceleiaşi victime. Una o dă cu corectitudinea politică, ailaltă păleşte cu polonicul proorocului. Una bate apa in piuă cu modernismul, cealaltă-i tot dă cu tradiţiile. Dar mecanismele şi strategiile macro în materie de comunicare publică sunt identice. Răţoială agresivă de precupeaţă prinsă ca a înşelat muşteriul, care-şi declamă şi urlă propria-i dreptate, în ciuda tuturor evidenţelor. Nu, nu fură şi nu păcălesc, cel care pune botul e fraier, ele sunt sfinte.
Încă un amănunt care le uneşte: averile personale. Deloc clare, nimeni nu ştie când şi cum le-au dobândit, dacă mai curge ceva la robinetul cu bani şi de unde-i sursa biştarilor. Aparent, robinetul e deschis şi curge generos de-acolo. Acţiuni, deplasări, reclamă etc.
Păi, dacă faci atâţia bani şi ai avut business în SUA, de ce-ţi umbli în colanţi şi adidaşi de la second hand, miss Cosette? De ce în costum naţional şi încălţatp cu şlapi şi ciorapi flauşaţi căpătaţi la promoţie, de la Lidl, madam avocat?