Pentru români, ziua de 22 decembrie va rămâne, de-a pururi, una cu semnificații contradictorii. Acum exact 31 de ani, o imagine halucinantă apărea pe ecranele televizoarelor alb-negru cu care era dotată populația României: de pe acoperișul clădirii Comitetului Central al Partidului Comunist Român decola un elicopter care-i ducea pe Elena și Nicolae Ceaușescu într-o direcție necunoscută.
În piațeta din fața imobilului, o mare de oameni huiduia asurzitor! Dictatorul, victimă a ceea ce astăzi aflăm că a fost un eveniment nelămurit, ceva între revoltă spontană și lovitură de stat pregătită din vreme, își încheia cariera așa cum nici în coșmarurile cele mai negre n-ar fi crezut că se poate întâmpla.
Peste exact trei zile, într-o mascaradă de proces fără precedent în istoria acestei părți de lume, soții Ceaușescu au fost împușcați ca niște câini turbați, în ziua de Crăciun a anului 1989. În fine, pentru faptele fiecăruia dintre noi există răsplată, mai devreme sau mai târziu, aici sau în ceruri.
Ziua aceea de 22 Decembrie a fost una nefastă pentru istoria țării și asta nu pentru că atunci a fugit cuplul Ceaușescu ci pentru că a venit în locul lor grupul de kaghebiști condus de Ion Iliescu, o echipă de bolșevici pensionați de mult, care aveau menirea să păstreze țara în sfera de influență sovietică. Puțină lume își mai aduce aminte acum de Silviu Brucan, Nicolae Militaru, Stefan Kostyal sau de alte mumii școlite de sovietici, kaghebiști cu acte în regulă, scoși din hibernare brusc, în 1989, pentru a gira o direcție prosovietică a României postdecembriste.
În ziua de 22 decembrie 1989, apariția lui Iliescu în balconul Comitetului Central a declanșat alte huiduieli din partea poporului, care se trezise la realitate, prinsese curaj și nu mai voia nomenclaturiști. În acea zi nefastă, cei care au confiscat revolta populară și i-au deturnat sensul, au pus la cale cea mai mârșavă diversiune din istoria României moderne: au înscenat presupuse atacuri teroriste și le-au ordonat românilor să tragă unii împotriva altora.
22 Decembrie este una dintre zilele care ne-au durut pe noi, ca nație, așa cum te doare o măsea stricată, brusc, violent și sâcâitor!